Muzeul de Istorie
A fost inaugurat la 24 ianuarie 1939 sub denumirea Muzeul "Vila Cuza Voda", avand la baza colectia institutorilor Paul si Ecaterina Pasa. Ulterior, acesteia i s-a adaugat colectia ilustrului carturar Vasile Alexandrescu Urechia, fondatorul bibliotecii ce-i poarta numele, colectie ce cuprindea obiecte de paleontologie, arheologie, numismatica, etnografie etc. Pana in 1956 muzeul a pastrat un profil mixt, avand sectii de stiintele naturii, istorie si arta plastica. Din acest an, prin infiintarea Muzeului de Arta si a Muzeului de Stiintele Naturii, muzeul prezinta numai exponate referitoare la istoria poporului roman, a locuitorilor judetului Galati. Muzeul de Istorie Galati a pornit cu un patrimoniu modest de 460 de bunuri, ajungand astazi la peste 50.000 de bunuri. Institutia cuprinde sectii de sine statatoare: Muzeul "Casa Cuza Voda", Casa Memoriala "Costache Negri" (de la Manjina), muzeul propriu-zis si lapidarium-ul. In actuala cladire din str. Iancu Fotea, edificiu construit in 1911, monument de arhitectura, muzeul functioneaza din 1988. Expozitia permanenta prezinta istoria judetului Galati in context national, reflectand etapele istorice ale Romaniei, asa cum s-au manifestat la Dunarea de Jos, pana la 1 Decembrie 1918. Muzeul editeaza anuarul "Danubius" si dispune de o biblioteca documentara cu peste 8.000 de volume de lucrari stiintifice si publicatii de specialitate. Colectiile muzeului cuprind piese si unelte din paleolitic, neolitic, epoca bronzului si fierului, bunuri apartinand culturii grecesti si romane, medievale si numismatica. Acestora li se adauga documente, carte veche, arta decorativa, valori filatelice romanesti, cusaturi si tesaturi taranesti, unelte si accesorii din industria taraneasca, piese, aparate, unelte si masini industriale. Atrag, in mod deosebit, atentia bunurile culturale referitoare la viata si activitatea lui A.I. Cuza, C. Negri si M. Kogalniceanu. La sediile sale, muzeul organizeaza expozitii temporare, pe langa cele permanente, simpozioane, dezbateri, mese rotunde si alte manifestari care au scopul de a valorifica exceptionala mostenire culturala si spirituala a comunitatii galatene. Colaborarile in plan stiintific cu alte institutii din tara si strainatate, interesul publicului si al cercetatorilor pentru patrimoniul muzeului sunt o confirmare a importantei si modelului local de comunitate deschisa si prospera. Din 1996 muzeul s-a extins prin darea in folosinta a sectiei Lapidarium, un spatiu expozitional unic in tara, in care sunt expuse obiecte de mari dimensiuni: sarcofage, Altarul votiv de la Sendreni (pe el se afla inscriptia Lucius Iulius Iulianus qui et Rundacio), mormantul de inhimatie al lui Innocens ( descoperit in 1979 in statiunea arheologica de la Tirighina Barbosi, ce poate fi considerat cea dintai dovada a crestinismului la Dunarea de Jos), fragmente de coloane romane, amfore romane si bizantine, materiale apartinand industriei tegulare (tigle, olane, caramizi) cu stampila COHORS II MATTIACORUM, stele funerare etc.
Contact
Adresa: Str. Mr. Iancu Fotea nr.2
Tel: 0236/460797
Fax: 0236/460797
Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii
Infiintat in anul 1956 (Muzeul de Stiintele Naturii) s-a organizat pe baze stiintifice, incepand din 1959. In colectiile sale, este relevata fauna si flora specifica zonei de la Dunarea de Jos. Valorificarea culturala si stiintifica s-a facut prin expozitia permanenta, expozitii temporare, sesiuni de comunicari, simpozioane si publicatii.
COMPLEXUL MUZEAL DE STIINTELE NATURII DE LA DUNAREA DE JOS face parte din marile muzee de stiinte ale naturii din Romania. Cu o istorie scurta , de aproximativ 50 ani, incepand cu anul 1990, muzeul intra intr-o etapa noua de dezvoltare si modernizare prin promovarea unui proiect ce-i schimba structura si amploarea.
INSTITUTIA MUZEALA este amplasata pe o suprafata de 18h pe malul stang al Dunarii la Galati pe care se dezvolta Gradina Botanica si noua cladire a Muzeului. Gradina Zoologica este situata in Padurea Garboavele, pe o suprafata de 7h, la 17km NV de Galati.
OBIECTIVELE MUZEULUI sunt: cercetarea si conservarea biodiversitatii ecosistemelor naturale, imbogatirea patrimoniului stiitific, promovarea de proiecte privind monitorizarea poluarii mediului inconjurator. Educarea ecologica pentru conservarea naturii se realizeaza prin proiecte expozitionale moderne aflate in diferite faze de executie precum Gradina Botanica, Acvariul, Planetariul, Gradina Zoologica, Ecosisteme Acvatice, etc.
GRADINA BOTANICA
Infiintata in anul 1990 ca sectie a unei noi institutii muzeala "Complexul Muzeal de Stiintele Naturii", Gradina Botanica domina malul stang al Dunarii la Galati. Tematica Stiintifica elaborata in anul 1996 este baza de lucru pentru plantarile efectuata, ce au innobilat o suprafata de teren de 15 ha, degradata, cu o parte din fitodiversiunea zonelor geografice ale globului. Colectiile de plante din zonele tropicale si subtropicale (cactusi, euforbii, palmieri,crotoni, muscate, begonii, etc.) vor putea fi admirate la sfarsitul anului 2004 intr-un spatiu nou:sera si palmariu pe 2500 m2 , ce se afla in constructie.
FLORA ASIEI
Cochetul rozariu infiintat pe un fost loc de depozitare a gunoaielor din oras cuprinde peste 200 soiuri de trandafiri, tinde sa devina o sursa genetica importanta in aceasta parte a tarii. Se afla intr-o extindere continuo urmand a fi intregit cu specii de trandafiri clasici si din flora spontana ce-i va ridica valoarea stiintifica.
Flora si vegetatia Romaniei se impune de pe versntul sudic insorit al gradinii prin speciile de arbori si arbusti - peste 3000 exemplare. In luna mai tufele de bujori te vor atrage prin petele rosii de culoare.
Daca treci podetul si mergi spre nord ai sansa sa treci prin "padurea de arama" (multe specii de stejar) spre "padurea de argint" - peste 40 exemplare de mesteceni. Coniferele, prin diversitatea si densitatea lor te vor racori in zilele toride ale verii.
COLECTIE DE CACTUSI
Gradina japoneza cu lampionul, cascada, lacul si nuferii te invita la meditatie si recreere.Pe axul principal al gradinii ochii dumneavoastra sunt incantati de diversitatea coloritului si formei plantelor ornamentale.
PLANETARIU
Situat la etajul al-2-lea, pe terasa superioara a cladirii - terasa circulabila si cu posibilitatea de belvedere - planetariul da arhitecturii muzeului o nota de originalitate, avand un auditorium are 54 locuri.
ACVARIU
Planul tematic cuprinde: Pesti exotici din America de Sud, Lacurile Africane Tanganika si Malawi. Vom recunoaste cativa locuitori ai acestor lacuri vechi, de varsta tertiara, unice in lume prin numarul mare de pesti endemici: multi sunt supravietuitoriai unor faune vechi si ale caror rude mai apropiate se afla la distanta mare.
ZOO GARBOAVELE
Pasari si mamifere rare si foarte rare din eurasia.Tematica elaborata in 1997 impreuna cu specialisti de la "EUROPEAN ASOCIATION OF ZOOS AND AQUARIA".
Ca principale obiective sunt : conservarea speciilor rare de animale, educatie pentru conservare.
COMPLEXUL MUZEAL DE STIINTELE NATURII DE LA DUNAREA DE JOS face parte din marile muzee de stiinte ale naturii din Romania. Cu o istorie scurta , de aproximativ 50 ani, incepand cu anul 1990, muzeul intra intr-o etapa noua de dezvoltare si modernizare prin promovarea unui proiect ce-i schimba structura si amploarea.
INSTITUTIA MUZEALA este amplasata pe o suprafata de 18h pe malul stang al Dunarii la Galati pe care se dezvolta Gradina Botanica si noua cladire a Muzeului. Gradina Zoologica este situata in Padurea Garboavele, pe o suprafata de 7h, la 17km NV de Galati.
OBIECTIVELE MUZEULUI sunt: cercetarea si conservarea biodiversitatii ecosistemelor naturale, imbogatirea patrimoniului stiitific, promovarea de proiecte privind monitorizarea poluarii mediului inconjurator. Educarea ecologica pentru conservarea naturii se realizeaza prin proiecte expozitionale moderne aflate in diferite faze de executie precum Gradina Botanica, Acvariul, Planetariul, Gradina Zoologica, Ecosisteme Acvatice, etc.
GRADINA BOTANICA
Infiintata in anul 1990 ca sectie a unei noi institutii muzeala "Complexul Muzeal de Stiintele Naturii", Gradina Botanica domina malul stang al Dunarii la Galati. Tematica Stiintifica elaborata in anul 1996 este baza de lucru pentru plantarile efectuata, ce au innobilat o suprafata de teren de 15 ha, degradata, cu o parte din fitodiversiunea zonelor geografice ale globului. Colectiile de plante din zonele tropicale si subtropicale (cactusi, euforbii, palmieri,crotoni, muscate, begonii, etc.) vor putea fi admirate la sfarsitul anului 2004 intr-un spatiu nou:sera si palmariu pe 2500 m2 , ce se afla in constructie.
FLORA ASIEI
Cochetul rozariu infiintat pe un fost loc de depozitare a gunoaielor din oras cuprinde peste 200 soiuri de trandafiri, tinde sa devina o sursa genetica importanta in aceasta parte a tarii. Se afla intr-o extindere continuo urmand a fi intregit cu specii de trandafiri clasici si din flora spontana ce-i va ridica valoarea stiintifica.
Flora si vegetatia Romaniei se impune de pe versntul sudic insorit al gradinii prin speciile de arbori si arbusti - peste 3000 exemplare. In luna mai tufele de bujori te vor atrage prin petele rosii de culoare.
Daca treci podetul si mergi spre nord ai sansa sa treci prin "padurea de arama" (multe specii de stejar) spre "padurea de argint" - peste 40 exemplare de mesteceni. Coniferele, prin diversitatea si densitatea lor te vor racori in zilele toride ale verii.
COLECTIE DE CACTUSI
Gradina japoneza cu lampionul, cascada, lacul si nuferii te invita la meditatie si recreere.Pe axul principal al gradinii ochii dumneavoastra sunt incantati de diversitatea coloritului si formei plantelor ornamentale.
PLANETARIU
Situat la etajul al-2-lea, pe terasa superioara a cladirii - terasa circulabila si cu posibilitatea de belvedere - planetariul da arhitecturii muzeului o nota de originalitate, avand un auditorium are 54 locuri.
ACVARIU
Planul tematic cuprinde: Pesti exotici din America de Sud, Lacurile Africane Tanganika si Malawi. Vom recunoaste cativa locuitori ai acestor lacuri vechi, de varsta tertiara, unice in lume prin numarul mare de pesti endemici: multi sunt supravietuitoriai unor faune vechi si ale caror rude mai apropiate se afla la distanta mare.
ZOO GARBOAVELE
Pasari si mamifere rare si foarte rare din eurasia.Tematica elaborata in 1997 impreuna cu specialisti de la "EUROPEAN ASOCIATION OF ZOOS AND AQUARIA".
Ca principale obiective sunt : conservarea speciilor rare de animale, educatie pentru conservare.
Contact
Adresa: Str. Regimentul 11 Siret nr.6A
Tel:0236/411898
Muzeul de Arte Vizuale Contemporane
Infiintat in 1956, Muzeul de arta din Galati cuprindea la data inaugurarii 148 de lucrari apartinand unor artisti din toate perioadele. In 1967, dupa 11 ani de existenta, cand patrimoniul sau crescuse la 889 de opere, muzeul a fost instalat in cladirea monumentala a fostului Palat Episcopal, inaugurata la 8 septembrie 1901, monument de arhitectura.
O data cu mutarea in noul sediu, muzeul si-a schimbat si profilul, devenind muzeu de arta moderna si contemporana. In primavara lui 1973 s-a intitulat Muzeul de Arta Contemporana, iar din 1991 si-a schimbat titulatura in Muzeul de Arta Vizuala, urmarind prin aceasta, pe langa abordarea ramurilor traditionale ale artelor plastice si prezentarea domeniilor ce compun creatia de imagine specifica civilizatiei contemporane: arta designului, arta imaginii dinamice cineo-video, arta scenografica si a dansului, arta ambientului urban etc.
A fost primul muzeu de arta contemporana romaneasca, conceput astfel incat sa prezinte cele mai noi tendinte ale fenomenului plastic din secolul XX. Aproximativ 400 de lucrari existente in salile de expunere si in aer liber, in parcul muzeului, constituie o selectie dintr-un patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu patrimoniul virtual, al artistilor contemporani, cultivati cu consecventa in cele aproape patru decenii de existenta. Muzeul detine si o valoroasa colectia apartinand perioadei interbelice reprezentata de: Th. Pallady, Gheorghe Petrascu, Stefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Nicolae Darascu, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Jean Al. Steriadi sau Marius Bunescu.
Interesul pentru peisaj, pentru figura umana se coreleaza la artistii mentionati cu dezvoltarea unui limbaj plastic ce dezvolta lectia postimpresionismului in modul de tratare a formei, dar si o tendinta catre sinteza ei si o sensibilitate pentru culoare, ce-si gasesc motivatii in traditii mai vechi, autohtone.
Avangarda romaneasca din primele decenii ale secolului XX este marcata in expunere de lucrari reprezentative semnate M.H. Maxy, Corneliu Michailescu, Irina Codreanu, Milita Petrascu sau Victor Brauner, ultimul nume de rezonanta europeana, ala carui creatii sunt prezente in mari muzee ale lumii.
Lucrarile lui Corneliu Baba si Alexandru Ciucurencu, cei doi maestri care au conturat scoli de pictura in arta romaneasca, au o valoare sporita din perspectiva istorica. In colectia de pictura semnata de Ion Tuculescu predomina lucrarile din ultima sa perioada, cea totemica. Printr-o viziune diferita se impun lucrarile lui Dumitru Ghiata, desi universul rural, folcloric este ca si la Tuculescu - zona de inspiratie a pictorului.
Cea mai insemnata parte a patrimoniului si a expunerii permanente a muzeului o constituie insa creatia romaneasca din perioada 1967 - 2000, din care se detaseaza cateva personalitati si directii reprezentative. Culoarea este una din temele plastice majore ale picturii romanesti contemporane. Ea capata valente spirituale la Ion Nicodim, in picturile lui cu o cromatica decantata, vibrand pe suprafete mari. Pictura lui Ion Salisteanu este o vizualizare a vitalitatii, a captarii luminii pe intinderea panzei. Seria " Vagetatiilor" lui Ion Pacea, constituie elaborari ale unor forme naturale, dar si ale elementelor decorative din scoartele populare. Ion Gheorghiu, una dintre cele mai reprezentative personalitati ale picturii romanesti, se situeaza, ca si ceilalti artisti amintiti, la confluenta dintre abstract si figurativ prin monumentalele lui " Gradini Suspendate" realizate in armonii incandescente.
Conceptualismul marcheaza creatia unor artisti cum sunt: Horia Bernea, Marin Gherasim, Sorin Dumitrescu. Horia Bernea una dintre cele mai complexe figuri ale culturii noatre, creator de mare forta si rafinament, repune in discutie in seria " Dealurilor" problema stilului ce devine obiect de investigatie, de cunoastere a artistului. In pictura lui Marin Gherasim, sacrul se dezvaluie prin intermediul semnelor provenind din ordinea geometrica a unor elemente arhitecturale medievale sau populare care fac trimitere la o spiritualitate straveche, autohtona. In aceeasi zona a neo-bizantinismului evolueaza si pictura lui Sorin Dumitrescu.
Una dintre personalitatile de anvergura ale sculpturii contemporane romanesti a fost George Apostu, din opera caruia muzeul detine un numar insemnat de lucrari: " Laponele" si " Fluturii" lui par sa faca parte dintr-o lume cu legi proprii, configurand o relatie complementara intre om si natura si evocand o veche civilizatie a lemnului cu accente arhaice. Reperele brancusiene ale acestei viziuni, pot fi regasite si la sculptorii Ovidiu Maitec, Napoleon Tiron sau Iliescu Calinesti ale caror opere sunt expuse in salile muzeului.
Arta decorativa este prezenta in cele doua sali monumentale ale muzeului, de la parter si de la etaj, destinate vernisajelor si manifestarilor artistice unde exista o interferenta intre arte: artele vizuale, balet, muzica etc. Sunt expuse tapiseriile unor artisti consacrati cum ar fi: Ana Lupas, Gratiela Stoichita, Riti si Peter Iacob, Serban Gabrea, Serbana Dragoescu.
Expozitiile temporare, manifestarile cele mai diverse dedicate iubitorilor de arta (ghidaje tematice, lectii de istoria artei, de educatie estetica, taberele de creatie organizate aici, spectacolele inspirate din istoria costumului etc) fac parte din viata specifica muzeului, imprimandu-i un dinamism ce-l integreaza in contemporaneitate si din perspectiva prospectarii, valorificarii patrimoniului contemporan si al relatiei cu publicul
Interesul pentru peisaj, pentru figura umana se coreleaza la artistii mentionati cu dezvoltarea unui limbaj plastic ce dezvolta lectia postimpresionismului in modul de tratare a formei, dar si o tendinta catre sinteza ei si o sensibilitate pentru culoare, ce-si gasesc motivatii in traditii mai vechi, autohtone.
Avangarda romaneasca din primele decenii ale secolului XX este marcata in expunere de lucrari reprezentative semnate M.H. Maxy, Corneliu Michailescu, Irina Codreanu, Milita Petrascu sau Victor Brauner, ultimul nume de rezonanta europeana, ala carui creatii sunt prezente in mari muzee ale lumii.
Lucrarile lui Corneliu Baba si Alexandru Ciucurencu, cei doi maestri care au conturat scoli de pictura in arta romaneasca, au o valoare sporita din perspectiva istorica. In colectia de pictura semnata de Ion Tuculescu predomina lucrarile din ultima sa perioada, cea totemica. Printr-o viziune diferita se impun lucrarile lui Dumitru Ghiata, desi universul rural, folcloric este ca si la Tuculescu - zona de inspiratie a pictorului.
Cea mai insemnata parte a patrimoniului si a expunerii permanente a muzeului o constituie insa creatia romaneasca din perioada 1967 - 2000, din care se detaseaza cateva personalitati si directii reprezentative. Culoarea este una din temele plastice majore ale picturii romanesti contemporane. Ea capata valente spirituale la Ion Nicodim, in picturile lui cu o cromatica decantata, vibrand pe suprafete mari. Pictura lui Ion Salisteanu este o vizualizare a vitalitatii, a captarii luminii pe intinderea panzei. Seria " Vagetatiilor" lui Ion Pacea, constituie elaborari ale unor forme naturale, dar si ale elementelor decorative din scoartele populare. Ion Gheorghiu, una dintre cele mai reprezentative personalitati ale picturii romanesti, se situeaza, ca si ceilalti artisti amintiti, la confluenta dintre abstract si figurativ prin monumentalele lui " Gradini Suspendate" realizate in armonii incandescente.
Conceptualismul marcheaza creatia unor artisti cum sunt: Horia Bernea, Marin Gherasim, Sorin Dumitrescu. Horia Bernea una dintre cele mai complexe figuri ale culturii noatre, creator de mare forta si rafinament, repune in discutie in seria " Dealurilor" problema stilului ce devine obiect de investigatie, de cunoastere a artistului. In pictura lui Marin Gherasim, sacrul se dezvaluie prin intermediul semnelor provenind din ordinea geometrica a unor elemente arhitecturale medievale sau populare care fac trimitere la o spiritualitate straveche, autohtona. In aceeasi zona a neo-bizantinismului evolueaza si pictura lui Sorin Dumitrescu.
Una dintre personalitatile de anvergura ale sculpturii contemporane romanesti a fost George Apostu, din opera caruia muzeul detine un numar insemnat de lucrari: " Laponele" si " Fluturii" lui par sa faca parte dintr-o lume cu legi proprii, configurand o relatie complementara intre om si natura si evocand o veche civilizatie a lemnului cu accente arhaice. Reperele brancusiene ale acestei viziuni, pot fi regasite si la sculptorii Ovidiu Maitec, Napoleon Tiron sau Iliescu Calinesti ale caror opere sunt expuse in salile muzeului.
Arta decorativa este prezenta in cele doua sali monumentale ale muzeului, de la parter si de la etaj, destinate vernisajelor si manifestarilor artistice unde exista o interferenta intre arte: artele vizuale, balet, muzica etc. Sunt expuse tapiseriile unor artisti consacrati cum ar fi: Ana Lupas, Gratiela Stoichita, Riti si Peter Iacob, Serban Gabrea, Serbana Dragoescu.
Expozitiile temporare, manifestarile cele mai diverse dedicate iubitorilor de arta (ghidaje tematice, lectii de istoria artei, de educatie estetica, taberele de creatie organizate aici, spectacolele inspirate din istoria costumului etc) fac parte din viata specifica muzeului, imprimandu-i un dinamism ce-l integreaza in contemporaneitate si din perspectiva prospectarii, valorificarii patrimoniului contemporan si al relatiei cu publicul
Contact
Adresa: Str. Domneasca nr.141
Tel:0236413452; 0236/312502
Email: art.museum@xnet.ro
Castrul Roman de la Tirighina
In contextul marilor descoperiri ce se refera la istoria antica a patriei noastre, Barbosii au capatat de-a lungul timpului o deosebita importanta arheologica si turistica, prin aceea ca, pe dealul Titighina, dainuiesc de milenii valoroase urme de locuire umana, specifice culturii autohtone geto-dacice si stapanirii romane. Statiunea arheologica se afla pe tereasa inferioara, deasupra luncii Siretului, in apropiere de varsarea acestuia in Dunare. Locul domina intreaga regiune din jur, inaltandu-se ca un bastion natural, de forma tronconica, cu o buna vizibilitate indreptata mai ales catre zona inundabila a Siretului si a marelui fluviu.
In urma sapaturilor arheologice intreprinse de Academia Romana, in colaborare cu Muzeul Judetean de Istorie Galati s-a ajuns la concluzia ca pe teritoriul dealului Tirighina initial a existat o asezare dacica intarita, un fel de cetatuie, cu palisada, ale carei urme materiale sunt concretizate in doua niveluri de locuire geto-dacice cu un interesant complex de cult. Aceasta a dainuit de la sfarsitul secolului al II-lea i.e.n. si pana la inceputul seculului al II-lea e.n., cand a fost cucerita si distrusa, prin incendiu, de catre romani, in timpul imparatului Traian (98-117).
In urma razboaielor de cucerire a Daciei din anii 101-102 si 105-106 o parte din teritoriul Daciei a fost transformat in provincie romana. Romanii au cucerit un mic teritoriu in sudul Moldovei de astazi, limitat de un val de aparare, o adevarata frontiera cu drum si paza militara (limes), la nord de Galati, pe linia Tulucesti-Traian, intre Prut si Siret, unde au construit castelum-ul si castrul de pe dealul Tirighina-Barbosi, bineinteles, dupa ce au distrus cetatuia geto-dacica din acest punct.
Castrul a jucat un important rol economic si strategic pentru imperiul roman, deoarece lega Moesia inferioara, cu partea de nord-este a Daciei Traiane, pe linia Siretului, a Trotusului si a Oituzului pana la Bretcu, in Transilvania. In acelasi timp, cetatea de la gura Siretului avea legaturi cu centre mestesugaresti mult mai indepartate. Marele sarcofag de marmura alba, dintr-un singur bloc, lucrat in atelierele din Asia Mica, descoperit la Barbosi si pastrat la Institutul de Arheologie al Academiei Romane din Bucuresti, argumenteaza relatiile comerciale dintre centrele economice care legau tot mai strans orasele de pe teritoriul Daciei romane cu centrele mai de seama din Asia Mica si insulele grecesti. Inventarul bogat al sarcofagului dovedeste ca el a servit ca mormant unui comandant roman.
Pe baza variatelor materiale descoperite la Barbosi, s-a putut preciza ca aici au stationat patru unitati militare romane: doua legiuni - Legio I Italica si Legio V Macedonica - si doua unitati auxiliare - Cohors II Mattiacorum si Classis Flavia Moesica, importanta flota militara care patrula pe Dunare.
In jurul zidurilor castrului roman s-a dezvoltat cu timpul o bogata asezare civila, alcatuita din case de zid si probabil din baracamente (canabae), dupa obiceiul roman, unde locuiau indeosebi veteranii casatoriti cu femei autohtone, negustorii si mesterii care insoteau armatele romane. In acest sens edificatoare este descoperirea in toamna anului 1970 a temeliilor unor ziduri de locuinte construite din caramida si piatra de Dobrogea, pavate cu tigla si acoperite cu olane, avand peretii prevazuti cu tencuiala, pe care inca mai persista pictura murala de culoare rosie si verde. S-au descoperit si unele conducte de canalizare, nenumarate fragmente ceramice apartinand unui bogat repertoriu de vase ceramice si de sticla, opaite, diferite obiecte metalice si un insemnat numar de monede romane de bronz si de argint.
Demn de amintit este faptul ca la Barbosi s-au gasit si doua valoroase tablite antice, de marmura alba, reprezentand sculpturi dedicate zeitatilor razboinice: una intruchipeaza pe Cavalerul Trac si alta pe Cavalerii Danubieni. Ele pot fi vazute in expozitia permanenta a Muzeului Judetean de Istorie.
In zona centrala si sud-estica a castrului s-au descoperit nenumarate mormite de inhumatie si incineratie, in gropi simple si ruguri individuale. In afara de acestea, exista si morminte in cavouri, cu cupola semicirculara din caramida, sarcofage, precum si morminte tumulare colective si individuale, de inhumatie si incineratie, datate cronologic in secolele II-III e.n. Dupa inventarul lor, anumite morminte tumulare apartin desigur unor capetenii sau comandanti de osti.
De o mare valoare istorica este mormantul de inhumatie al lui Innocens (Nevinovatul), descoperit in 1979, ce poate fi considerat ca cea dintai dovada a crestinismului de la Dunarea de Jos (a se vedea si prezentarea sectiei Lapidarium din cadrul Muzeului Judetean de Istorie).
